Travagliu cù l’illustrazioni
Culori, forme, ligne, detagli in più…sò tante l’infurmazioni tramandate da un disegnu chì
ponu aiutà à a cumunicazione in classa è facenu di a carta disignata un campu d’investita
predilettu.
I picculi disegni telecaricati ponu ancu pruvede illustrazione belle per cuntestualizà una
lezziò è imbellisce una tematica.
​
Banca d’esercizii è ghjochi
In furia detta
Fà nummà prestu prestu a carta chì hè stata à pena mustrata
Induve hè ?
Incollemu parechje cartifigure fendu vede u disegnu in parechji lochi di a classa. A maestra
dumanda : Induve hè u tigru ? U tigru hè… U ghjocu si cuntinueghja passendu da e cartifigure
à dumande più generale : è Matteu induve hè ? Matteu hè quì …Hè davant’à Saveria ? Innò hè
davanti à Karim. È ind’u puemucciu induve hè u tigru ? U tigru hè nant’à u frigò…Induve simu
noi ?...Mammata induve hè ?...Induve hè u pesciu…
Conta ti racontu cù e cartifigure
A maestra elabureghja un picculu testu assai sempiice cù e cartifigure ch’ella hà selezziunatu :
u pesciu hè cuntentu, u sole luce, u culombu hè nant’à u palazzu…à misura chì l’insegnante
leghje u testu i sculari devenu pisà a carta chì l’hè stata distribuita s’elli a sentenu dì. Permette
à a maestra di vultà dopu nant’à u testu ch’ella hà lettu dumandendu à i zitelli :
« v’arricuradate, cume era u pesciu ? Fendu li tandu fà un sforzu di memoria dopu à un sforzu
d’identificazione.
A carta di u più forte : si sceglienu e carte di l’animali è si dumanda quale hè u più forte ? O
quale hè chì manghja à quale ? L’insegnante pò telecaricà o fà carte di parolle per ligà : si
manghja, più forte chè, menu forte chè…
Quale hè u più maiò ? Listessu principiu, i sculari devenu fà una frasa sana.
Quale hè u più chjucu ? Listessu principiu, adattendu di sicuru a dumanda.
In celu, in terra, sott’acqua : cù l’animali si face un picculu quistiunariu nant’à l’elementu soiu.
À u sculare li tocca à risponde cun una frasa custruita : u pesciu campa sott’acqua. Innò l’acellu
ùn campa micca sott’acqua, vola in celu. Cù u tavulone numericu o disignendu chjerchji nant’à
u tavulone classicu si pò ancu dumandà à u sculare di vene à piazzà a so carta in lu chjerchju
chì currisponde.
Addunisce parechje carte è fà travaglià cun unità di culore : cosa vedi chì hè rossu ? a volavulella
hè rossa, a vittura hè rossa, innò u culombu ùn hè micca rossu hè grisgiu, l’acula hè
marruniccia. U maestru selezziuneghja segondu i so bisogni
I sculari creanu e so carte di i culori cù e so parolle è frasucce d’esempii.
Ligà e carte cun verbii : e forbice taglianu a carta ; a incolla incolla a carta ; attenti a carta taglia
a pelle ; u feltru scrive à nant’à u fogliu ; e mine culuriscenu…Si facenu une poche di carte cun
verbii à l’infinitivu cum’è scrive, sguassà, leghje, manghjà, taglià, incollà è si facenu frase
seguitate : u zitellu scrive à nant’à u tavulone cù u feltru…
Aduprà e cartifigure di e stagioni per fà una piccula stonda di meteò. Oghje di chì carte avemu
bisognu ? O Chì carta puderebbimu creà per parlà megliu di a meteò di stu ghjornu.
Femu frase per parlà di chì tempu face oghje aduprendu e cartifigure : oghje face u bellu tempu,
ci hè u sole, ùn ci hè micca nuli, ùn ci hè micca ventu, micca acqua, ùn ci hè micca neve…
Induvinà chì carta hè ?
Incollà una manata di cartifigure nant’à u tavulone o un scornu di muru dedicatu o selezziunà
ne unepoche nant’à u tavulone numericu. Sceglie ne una à l’appiattu. Per chì i zitelli scoprinu
sta carta ci vole ch’elli fianu e dumande.
Cosa serà ?
Cù una manata di cartifigure si ramenta u nome d’ognuna à i sculari. Si ne sceglie una è si cerca
di fà la scopre cun frasucce d’indizii assai semplice.
I cuntrarii : in le carte di i sentimi si ponu mette in evidenza unepochi di cuntrarii, si face fà una frasa
à i sculari.
Induve andemu, induve vai, induve stò, induve và : à u sinemà, à a piscina, à u stadiu, à a scola, à
a panetteria…Tandu si fila u discorsu : è quì cosa si compra, è cum’è si chjama u locu induv’elli
si compranu i libri ?...
Si ripete s’ell’hè ghjusta
A maestra dice une poche di parolle mustrendu qualchì carta prugittata, i zitelli ùn devenu
ripete ch’è sì a parolla hè ghjusta è prununziata bè. Quelli chì si sbaglianu ripetendu si mettenu
à pusà, si cuntinueghja sin’à l’ultimu zitellu arrittu.
L’ochji induvini
Si mettenu sei cartifigure à u tavulone una à cant’à l’astra è si facenu ripete dop’avè le dette.
Si caccia una carta è si dumanda à i sculari di ripete a seria ammentendu quantunque quella
chì manca. Si cuntinueghja cusì sin’à chì ùn ci sia più carta è chì i sculari dicanu a seria à mente.
Cartifigure è cartiparolle
Cù u tavulone numericu si affissanu cartifigure è cartiparolle, à u scularu li tocca à vene à u
tavulone è tirà una sflezza per ritruvà u coppiu ghjustu, tandu ci vole ch’ellu dica a parolla è
ch’ellu fia cun sta parolla una corta frasa, sia cù un elementu (verbiu, agettivu…) aghjuntu da
a maestra, sia à di per ellu…
Cartifigure in aghje soie
A sapete ciò ch’ell’hè l’aghja ? ghjè issu chjerchju delimitatu à petre chjamate baroni chì
permettia di fà a tribbiera. Quì, per permette di tribbià in sensu ghjustu, ci vole à ripiazzà e
cartifigure in la so aghja vera : a maestra decide per un dettu di travaglià nant’à l’animali o a
natura, delimiteghja parechji chjerchji à u tavulone, cun tituli specifichi : per un dettu, animali
mansi d’una manu, animali salvatichi di l’atsra. I zitelli anu da andà à incollà a so carta in l’aghja
chì cunvene. Li tuccherà dinò à dì è à scrive a parolla. Cun issu ghjocu e pussibbulità sò svariate
è numerose, es :
U maestru hà parlatu à pena di l’insetti, traccia un’aghja à u tavulone, mette nant’à u scagnu
parechje cartifigure mischiendu acelli, mammiferi è insetti, i zitelli anu da ritruvà e carte chì
currispondenu à l’aghja delimitata.
À carta in sù : a maestra distribuisce nant’à ogni tavulinu una carta à elevu, a faccia di a parolla
scritta hè piatta. A maestra ammenta a parolla, l’elevu chì pussede a carta a deve pisà la è
ripete a parolla. A maestra li pò tandu fà dumande in più è apre e risposte à l’astri sculari.
À carta in sù (2) : a maestra mette nant’à i tavulini e carte ma sta volta ghjè a faccia disegnata
chì hè piatta. Cù u tavulone numericu o cù un antru ghjocu di carte, a maestra face vede u
disegnu è u sculare chì hà a carta cù a parolla currispundente a deve pisà è dì a parolla. A
maestra pò tandu fà dumande in più è apre le à l’astri sculari.
Eo mi chjamu : a carta viaghja tandu cum’è un bastone di parolla ma dinò per stabbilisce una
catena di sensu. A maestra dà una carta à un primu sculare chì deve pisà si è dì « eo mi
chjamu…aghju a carta di u topu » a maestra dumanda « quale hè chì hà a carta d’un animale
chì manghja u topu ? » u sculare chì hà a carta di u misgiu per un dettu s’arrizza è dice « mi
chjamu…aghju a carta di u misgiu, u misgiu manghja u topu. » Basta à sceglie i tippi di frasa è
d’azzioni ch’omu vole fà travaglià, per esempiu di novu : « eo mi chjamu …Aghju a carta di u
carru » a maestra pò dì « Eccu un veiculu chì pò traspurtà assai persone quale hè chì hà a carta
d’un antru veiculu chì porta assai ghjente ? » « Eo mi chjamu…Aghju a carta di u trenu », « di
chì culore hè stu trenu ? » « u trenu hè turchinu » « quale hè chì hà una carta d’un veiculu
rossu ? » « Eo mi chjamu …aghju a carta di a ciriola, hè rossa » « Quale hè chì hà una carta
d’insettu ? » « Eo mi chjamu …aghju a carta di a furmicula » « A furmicula hè grande ? » « Innò,
a furmicula hè chjuca » « quale hè chì averebbe una carta d’un animale più grande ch’è a
furmicula » ? « Eo mi chjamu… aghju a carta di u cavallu » ecc … Si pò travaglià in un sensu
precisu è cun famiglie di carte chjose o lascendu u sugettu più largu è mischiendu parechje
tematiche inseme. Si puderà tandu sia travaglià strutture linguaghjaghje scelte sia organizà
cusì una stonda di cummunicazione chì pò esse ancu scritta ind’una ritualisazione in la
settimana.
U ghjocu di cosa manca
Affissà un tantu di cartifigure à u tavulone, dumandà à i sculari di dà ne i nomi. Dumandà li
dopu di chjode l’ochji è tandu caccià ne dui. I sculari aprenu l’ochji è li tocca tandu d’ammentà
ne i nomi.
Ghjocu di kim
Mette frà 8 è 10 cartifigure à u tavulone, Si pò fà st’attività dopu ad avè avvicinatu parechje
tematiche cù e cartifigure. Ramintate o annunziate e parolle. I sculari anu un minutu per fighjà
in silenziu da pruvà di memurizà le.
Caccià le da u tavulone. Travaglianu in dui i sculari per scrive a lista di u più carte ch’elli anu
tenutu à mente ; si verificheghjanu e risposte è si scrive a lista ghjusta à u tavulone cù e
cartifigure chì currispondenu à cantu à ogni parolla.
Croce è tonduli : Si sparte a classa in dui, si face una squatra di i tonduli, a squatra di e croce.
Dui elevi si presentanu è anu da circà di nummà a carta ch’elli vedenu. U più chì risponde in
furia face marcà un puntu à a so squatra è và à mette u so segnu in una quadrittera u scopu
essendu di fà una ligna di simbuli listessi.
A tè à mè
Da fà un chjerchju arritti o à pusà si piazzanu une pochi di zitelli. Si dà una cartifigura à u primu
sculare pusatu à manca. « Ti piace a piossa ? » « iè mi piace a piossa/ innò a piossa ùn mi
piace », si cuntinueghja cusì da vicinu in vicinu cambiendu carta ogni 4 sculari.
Puemucci à l’imbusca
Sia in una stessa tematica, sia mischjendu e duie tematiche, a maestra dà, una settimana prima
dui o trè puemucci à amparà. Ghjuntu u ghjornu di a recitazione, si mettenu e trè carte,
piattate da carte bianche, nant’à u scagnu ; u zitellu ne sceglie una è reciteghja a puesia ch’ellu
hà tiratu.
E cartifigure casane
A maestra dà una piccula lista di vucabulariu à amparà à i sculari, in casa, sceglienu una parolla
frà a lista amparata è facenu una cartifigura segondu u mudellu ch’elli adopranu in classa. A
maestra pò cunsiglià d’aduprà fogli canson o fogli cartunati è dà misure fisse chì permetteranu
d’armunizà u travagliu di i zitelli per pudè lu accansà è aduprà più faciule. E cartifigure per un
tantu o longu tempu, ponu fà parte di l’affissera di a classa, tandu a maestra affissa, à cantu à
u disegnu di u sculare, una carta ammentendu a parolla.
A scatul’à cartifigure
U maestru pò fà una scatula (scatul’à scarpi inzeccata cum’è una scatul’à lettere) induve e
carte fabricate da i sculari seranu dipusitate à fur’è à misura. Di tantu un tantu, u maestru pò
sceglie di rammintà e parolle amparate aduprendu ste carte quì, piuttostu ch’è u ghjocu di
cartifigure canopé di Corsica. Si puderanu dopu ancu mischjà i dui pacchetti. Piacerà dinò à i
sculari di ritruvà ognitantu un travagliu soiu è vede ch’ellu ghjè utule per a scola è per u so
maestru.
Valisgette di parolle (Attività à assistà segondu u livellu di i zitelli è a so avanzata in
l’amparera)
Cù e cartifigure si ponu creà valisgette di parolle tematizate o innò, da amparà in casa o da
ripete in classa.
1.U maestru pò sceglie di fà cumprà un carnettu (à pena più grande chì a misura di e carte),
issu carnettu ghjoverà da memurizà u vucabulariu. S’incolla a fiura d’una parolla amparata u
ghjornu stessu è, da sottu, ghjè u scularu chì scrive issa parolla. U maestru decide di u numeru
di parolle ch’ellu vole fissà in lu carnettu ogni volta, à pocu à pocu u scularu si trova cù un
lessicu illustratu. U lessicu pò esse pruvistu non solu cù e parolle di e cartifigure pruposte quì,
ma ancu cun d’astre parolle micca presente in issu primu pacchettu è chì l’elevu puderà illustrà
o innò, tandu u carnettu piglierà parechji versi. In più di e parolle si ponu scrive dinò frasucce
corte chì seranu state dette in classa, u carnettu ghjuvendu tandu da traccia scritta.
2. U carnettu ùn hè micca individuale, u maestru decide ch’ellu hà da esse cullettivu, à pena
cum’è una scatula à cartifigure digià amparate. A classa pò decide, in fine di seanza, d’eleghje
a o e parolle chì anu da esse messe in lu carnettu cullettivu, s’ell’hè una parolla chì ùn hè micca
in u pacchettu di cartifigure i sculari si ponu incaricà di u disegnu, ogni volta si sceglie u disegnu
d’un sculare sferente. Di tantu in tantu si pò apre u carnettu per fà una stonda di ripassu
induv’ellu si misura l’acquistatu di i zitelli ma ancu l’avanzata di u carnettu.