top of page

Travagliu cù l’illustrazioni

Culori, forme, ligne, detagli in più…sò tante l’infurmazioni tramandate da un disegnu chì

ponu aiutà à a cumunicazione in classa è facenu di a carta disignata un campu d’investita

predilettu.

I picculi disegni telecaricati ponu ancu pruvede illustrazione belle per cuntestualizà una

lezziò è imbellisce una tematica.

​

 

Banca d’esercizii è ghjochi

 

In furia detta

Fà nummà prestu prestu a carta chì hè stata à pena mustrata

 

Induve hè ?

Incollemu parechje cartifigure fendu vede u disegnu in parechji lochi di a classa. A maestra

dumanda : Induve hè u tigru ? U tigru hè… U ghjocu si cuntinueghja passendu da e cartifigure

à dumande più generale : è Matteu induve hè ? Matteu hè quì …Hè davant’à Saveria ? Innò hè

davanti à Karim. È ind’u puemucciu induve hè u tigru ? U tigru hè nant’à u frigò…Induve simu

noi ?...Mammata induve hè ?...Induve hè u pesciu…

 

Conta ti racontu cù e cartifigure

A maestra elabureghja un picculu testu assai sempiice cù e cartifigure ch’ella hà selezziunatu :

u pesciu hè cuntentu, u sole luce, u culombu hè nant’à u palazzu…à misura chì l’insegnante

leghje u testu i sculari devenu pisà a carta chì l’hè stata distribuita s’elli a sentenu dì. Permette

à a maestra di vultà dopu nant’à u testu ch’ella hà lettu dumandendu à i zitelli :

« v’arricuradate, cume era u pesciu ? Fendu li tandu fà un sforzu di memoria dopu à un sforzu

d’identificazione.

 

A carta di u più forte : si sceglienu e carte di l’animali è si dumanda quale hè u più forte ? O

quale hè chì manghja à quale ? L’insegnante pò telecaricà o fà carte di parolle per ligà : si

manghja, più forte chè, menu forte chè…

Quale hè u più maiò ? Listessu principiu, i sculari devenu fà una frasa sana.

Quale hè u più chjucu ? Listessu principiu, adattendu di sicuru a dumanda.

 

In celu, in terra, sott’acqua : cù l’animali si face un picculu quistiunariu nant’à l’elementu soiu.

À u sculare li tocca à risponde cun una frasa custruita : u pesciu campa sott’acqua. Innò l’acellu

ùn campa micca sott’acqua, vola in celu. Cù u tavulone numericu o disignendu chjerchji nant’à

u tavulone classicu si pò ancu dumandà à u sculare di vene à piazzà a so carta in lu chjerchju

chì currisponde.

 

Addunisce parechje carte è fà travaglià cun unità di culore : cosa vedi chì hè rossu ? a volavulella

hè rossa, a vittura hè rossa, innò u culombu ùn hè micca rossu hè grisgiu, l’acula hè

marruniccia. U maestru selezziuneghja segondu i so bisogni

 

I sculari creanu e so carte di i culori cù e so parolle è frasucce d’esempii.

 

Ligà e carte cun verbii : e forbice taglianu a carta ; a incolla incolla a carta ; attenti a carta taglia

a pelle ; u feltru scrive à nant’à u fogliu ; e mine culuriscenu…Si facenu une poche di carte cun

verbii à l’infinitivu cum’è scrive, sguassà, leghje, manghjà, taglià, incollà è si facenu frase

seguitate : u zitellu scrive à nant’à u tavulone cù u feltru…

 

Aduprà e cartifigure di e stagioni per fà una piccula stonda di meteò. Oghje di chì carte avemu

bisognu ? O Chì carta puderebbimu creà per parlà megliu di a meteò di stu ghjornu.

 

Femu frase per parlà di chì tempu face oghje aduprendu e cartifigure : oghje face u bellu tempu,

ci hè u sole, ùn ci hè micca nuli, ùn ci hè micca ventu, micca acqua, ùn ci hè micca neve…

 

Induvinà chì carta hè ?

Incollà una manata di cartifigure nant’à u tavulone o un scornu di muru dedicatu o selezziunà

ne unepoche nant’à u tavulone numericu. Sceglie ne una à l’appiattu. Per chì i zitelli scoprinu

sta carta ci vole ch’elli fianu e dumande.

 

Cosa serà ?

Cù una manata di cartifigure si ramenta u nome d’ognuna à i sculari. Si ne sceglie una è si cerca

di fà la scopre cun frasucce d’indizii assai semplice.

 

I cuntrarii : in le carte di i sentimi si ponu mette in evidenza unepochi di cuntrarii, si face fà una frasa

à i sculari.

 

Induve andemu, induve vai, induve stò, induve và : à u sinemà, à a piscina, à u stadiu, à a scola, à

a panetteria…Tandu si fila u discorsu : è quì cosa si compra, è cum’è si chjama u locu induv’elli

si compranu i libri ?...

 

Si ripete s’ell’hè ghjusta

A maestra dice une poche di parolle mustrendu qualchì carta prugittata, i zitelli ùn devenu

ripete ch’è sì a parolla hè ghjusta è prununziata bè. Quelli chì si sbaglianu ripetendu si mettenu

à pusà, si cuntinueghja sin’à l’ultimu zitellu arrittu.

 

L’ochji induvini

Si mettenu sei cartifigure à u tavulone una à cant’à l’astra è si facenu ripete dop’avè le dette.

Si caccia una carta è si dumanda à i sculari di ripete a seria ammentendu quantunque quella

chì manca. Si cuntinueghja cusì sin’à chì ùn ci sia più carta è chì i sculari dicanu a seria à mente.

 

Cartifigure è cartiparolle

Cù u tavulone numericu si affissanu cartifigure è cartiparolle, à u scularu li tocca à vene à u

tavulone è tirà una sflezza per ritruvà u coppiu ghjustu, tandu ci vole ch’ellu dica a parolla è

ch’ellu fia cun sta parolla una corta frasa, sia cù un elementu (verbiu, agettivu…) aghjuntu da

a maestra, sia à di per ellu…

 

Cartifigure in aghje soie

A sapete ciò ch’ell’hè l’aghja ? ghjè issu chjerchju delimitatu à petre chjamate baroni chì

permettia di fà a tribbiera. Quì, per permette di tribbià in sensu ghjustu, ci vole à ripiazzà e

cartifigure in la so aghja vera : a maestra decide per un dettu di travaglià nant’à l’animali o a

natura, delimiteghja parechji chjerchji à u tavulone, cun tituli specifichi : per un dettu, animali

mansi d’una manu, animali salvatichi di l’atsra. I zitelli anu da andà à incollà a so carta in l’aghja

chì cunvene. Li tuccherà dinò à dì è à scrive a parolla. Cun issu ghjocu e pussibbulità sò svariate

è numerose, es :

U maestru hà parlatu à pena di l’insetti, traccia un’aghja à u tavulone, mette nant’à u scagnu

parechje cartifigure mischiendu acelli, mammiferi è insetti, i zitelli anu da ritruvà e carte chì

currispondenu à l’aghja delimitata.

 

À carta in sù : a maestra distribuisce nant’à ogni tavulinu una carta à elevu, a faccia di a parolla

scritta hè piatta. A maestra ammenta a parolla, l’elevu chì pussede a carta a deve pisà la è

ripete a parolla. A maestra li pò tandu fà dumande in più è apre e risposte à l’astri sculari.

À carta in sù (2) : a maestra mette nant’à i tavulini e carte ma sta volta ghjè a faccia disegnata

chì hè piatta. Cù u tavulone numericu o cù un antru ghjocu di carte, a maestra face vede u

disegnu è u sculare chì hà a carta cù a parolla currispundente a deve pisà è dì a parolla. A

maestra pò tandu fà dumande in più è apre le à l’astri sculari.

 

Eo mi chjamu : a carta viaghja tandu cum’è un bastone di parolla ma dinò per stabbilisce una

catena di sensu. A maestra dà una carta à un primu sculare chì deve pisà si è dì « eo mi

chjamu…aghju a carta di u topu » a maestra dumanda « quale hè chì hà a carta d’un animale

chì manghja u topu ? » u sculare chì hà a carta di u misgiu per un dettu s’arrizza è dice « mi

chjamu…aghju a carta di u misgiu, u misgiu manghja u topu. » Basta à sceglie i tippi di frasa è

d’azzioni ch’omu vole fà travaglià, per esempiu di novu : « eo mi chjamu …Aghju a carta di u

carru » a maestra pò dì « Eccu un veiculu chì pò traspurtà assai persone quale hè chì hà a carta

d’un antru veiculu chì porta assai ghjente ? » « Eo mi chjamu…Aghju a carta di u trenu », « di

chì culore hè stu trenu ? » « u trenu hè turchinu » « quale hè chì hà una carta d’un veiculu

rossu ? » « Eo mi chjamu …aghju a carta di a ciriola, hè rossa » « Quale hè chì hà una carta

d’insettu ? » « Eo mi chjamu …aghju a carta di a furmicula » « A furmicula hè grande ? » « Innò,

a furmicula hè chjuca » « quale hè chì averebbe una carta d’un animale più grande ch’è a

furmicula » ? « Eo mi chjamu… aghju a carta di u cavallu » ecc … Si pò travaglià in un sensu

precisu è cun famiglie di carte chjose o lascendu u sugettu più largu è mischiendu parechje

tematiche inseme. Si puderà tandu sia travaglià strutture linguaghjaghje scelte sia organizà

cusì una stonda di cummunicazione chì pò esse ancu scritta ind’una ritualisazione in la

settimana.

 

U ghjocu di cosa manca

Affissà un tantu di cartifigure à u tavulone, dumandà à i sculari di dà ne i nomi. Dumandà li

dopu di chjode l’ochji è tandu caccià ne dui. I sculari aprenu l’ochji è li tocca tandu d’ammentà

ne i nomi.

 

Ghjocu di kim

Mette frà 8 è 10 cartifigure à u tavulone, Si pò fà st’attività dopu ad avè avvicinatu parechje

tematiche cù e cartifigure. Ramintate o annunziate e parolle. I sculari anu un minutu per fighjà

in silenziu da pruvà di memurizà le.

Caccià le da u tavulone. Travaglianu in dui i sculari per scrive a lista di u più carte ch’elli anu

tenutu à mente ; si verificheghjanu e risposte è si scrive a lista ghjusta à u tavulone cù e

cartifigure chì currispondenu à cantu à ogni parolla.

Croce è tonduli : Si sparte a classa in dui, si face una squatra di i tonduli, a squatra di e croce.

Dui elevi si presentanu è anu da circà di nummà a carta ch’elli vedenu. U più chì risponde in

furia face marcà un puntu à a so squatra è và à mette u so segnu in una quadrittera u scopu

essendu di fà una ligna di simbuli listessi.

 

A tè à mè

Da fà un chjerchju arritti o à pusà si piazzanu une pochi di zitelli. Si dà una cartifigura à u primu

sculare pusatu à manca. « Ti piace a piossa ? » « iè mi piace a piossa/ innò a piossa ùn mi

piace », si cuntinueghja cusì da vicinu in vicinu cambiendu carta ogni 4 sculari.

 

Puemucci à l’imbusca

Sia in una stessa tematica, sia mischjendu e duie tematiche, a maestra dà, una settimana prima

dui o trè puemucci à amparà. Ghjuntu u ghjornu di a recitazione, si mettenu e trè carte,

piattate da carte bianche, nant’à u scagnu ; u zitellu ne sceglie una è reciteghja a puesia ch’ellu

hà tiratu.

 

E cartifigure casane

A maestra dà una piccula lista di vucabulariu à amparà à i sculari, in casa, sceglienu una parolla

frà a lista amparata è facenu una cartifigura segondu u mudellu ch’elli adopranu in classa. A

maestra pò cunsiglià d’aduprà fogli canson o fogli cartunati è dà misure fisse chì permetteranu

d’armunizà u travagliu di i zitelli per pudè lu accansà è aduprà più faciule. E cartifigure per un

tantu o longu tempu, ponu fà parte di l’affissera di a classa, tandu a maestra affissa, à cantu à

u disegnu di u sculare, una carta ammentendu a parolla.

 

A scatul’à cartifigure

U maestru pò fà una scatula (scatul’à scarpi inzeccata cum’è una scatul’à lettere) induve e

carte fabricate da i sculari seranu dipusitate à fur’è à misura. Di tantu un tantu, u maestru pò

sceglie di rammintà e parolle amparate aduprendu ste carte quì, piuttostu ch’è u ghjocu di

cartifigure canopé di Corsica. Si puderanu dopu ancu mischjà i dui pacchetti. Piacerà dinò à i

sculari di ritruvà ognitantu un travagliu soiu è vede ch’ellu ghjè utule per a scola è per u so

maestru.

 

Valisgette di parolle (Attività à assistà segondu u livellu di i zitelli è a so avanzata in

l’amparera)

Cù e cartifigure si ponu creà valisgette di parolle tematizate o innò, da amparà in casa o da

ripete in classa.

 

1.U maestru pò sceglie di fà cumprà un carnettu (à pena più grande chì a misura di e carte),

issu carnettu ghjoverà da memurizà u vucabulariu. S’incolla a fiura d’una parolla amparata u

ghjornu stessu è, da sottu, ghjè u scularu chì scrive issa parolla. U maestru decide di u numeru

di parolle ch’ellu vole fissà in lu carnettu ogni volta, à pocu à pocu u scularu si trova cù un

lessicu illustratu. U lessicu pò esse pruvistu non solu cù e parolle di e cartifigure pruposte quì,

ma ancu cun d’astre parolle micca presente in issu primu pacchettu è chì l’elevu puderà illustrà

o innò, tandu u carnettu piglierà parechji versi. In più di e parolle si ponu scrive dinò frasucce

corte chì seranu state dette in classa, u carnettu ghjuvendu tandu da traccia scritta.

 

2. U carnettu ùn hè micca individuale, u maestru decide ch’ellu hà da esse cullettivu, à pena

cum’è una scatula à cartifigure digià amparate. A classa pò decide, in fine di seanza, d’eleghje

a o e parolle chì anu da esse messe in lu carnettu cullettivu, s’ell’hè una parolla chì ùn hè micca

in u pacchettu di cartifigure i sculari si ponu incaricà di u disegnu, ogni volta si sceglie u disegnu

d’un sculare sferente. Di tantu in tantu si pò apre u carnettu per fà una stonda di ripassu

induv’ellu si misura l’acquistatu di i zitelli ma ancu l’avanzata di u carnettu.

bottom of page